LITTERÆ
Multilingual literary magazine

Pagina dedicata diasporei

Ne-a facut o mare placere sa descoperim o carte  scrisa de un autor canadian, Stephen Henighan, despre aventurile sale in Moldova.  Scriitorul vorbeste curent limba romana. A publicat pana in prezent patru carti, romane si povestiri, pe langa numeroase articole in Canada, Anglia, Europa si Statele Unite. Este profesor de limba si literatura spaniola la Universitatea din Guelph, Ontario. Problema Basarabiei este corect tratata din punct de vedere istoric si poate servi ca o marturie competenta si obiectiva a unui intelectul canadian de mare rasa. Poate fi contactat prin adresa email  a redactiei noastre: info@litterae.net

Suntem in tratative cu Universitatea din Toronto pentru a crea o catedra de predare a limbii si literaturii romane. Exista cursuri de estona, albaneza, maghiara, croata, ceha, slovaca, ucraineana dar NU de romana.  In vederea finisarii proiectului,  raspundeti va rugam, printr-un email daca  sprijiniti actiunea noastra.  Iata adresa: eugene@litterae.net  

Avem un nou Consul General la Toronto, dl Nicanor Dumitru Teculescu. Prezenta sa se face simtita la toate intrunirile mai importanate ale comunitatii.  Este un intelectual, de profesie psiholog, accesibil si modest, ceea ce il face simpatic tuturor celor cu care are de a face. Atmosfera consulatului din strada St. Peter 111, s-a schimbat in mod vizibil.  Suntem bine primiti, suntem serviti cu politetea si amabilitatea cu care nu eram obisnuiti.

Pagina web a consulatului nostru este http://www.romaniacanada.com iar adresa email este: cgrt@bellnet.ca
 

Intrebari si raspunsuri. Dvs. puneti intrebarile, noi ne silim sa va raspundem. Avem si noi dreptul sa punem intrebari dar si dvs.  aveti dreptul sa dati raspunsuri. Cu alte cuvinte discutam. Iata acum ce ne scrie dl Radu Dumitrescu din Suedia:

De ce exista si de ce creste diaspora romana? Nu ar fi normal sa ne ducem toti acasa? Am plecat din tara ca sa scapam de comunism, de securtitate,  de sedinte si de mizerie. Vrem sa recunoastem sau nu, in prezent se poate trai decent si in Romania. Eu personal as pleca chiar maine, dar sotia mea e de parere ca o sa ne fie greu sa ne readaptam? Ce parere aveti?

Draga domnule Dumitrescu, ori ce v-am spune noi, n-o sa ne urmati sfatul. Aveti dreptate ca in Romania se poate trai decent, dar cu ce pret? Nu stim ce profesie aveti, dar stim ca salariile din tara sunt mici, inflatia creste, autoritatile nu functioneaza fara mita, functionarii cer bani pentru orice serviciu, iar guvernul este neputincios si corupt. Poate ati aflat ca fondurile alocate departamentului de stat pentru relatiile cu diaspora au disparut in buzunarele functionarilor. Birocratia omoara in fasa orice initiativa. Justitia e legata la ochi, asa cum se cuvine si cum e in toata tarile civilizate, dar la noi are si mainile legate la spate. Pe de alta parte, nu am avea datoria sa participam la refacerea Romaniei si sa servim ca exemplu de corectitudine si de seriozitate? Cred ca da, numai ca experientele unora care s-au dus acasa cu cele mai bune intentii arata un alt aspect. Noi nu suntem bine primiti in Romania noastra. Nu numai de autoritati ci si de oamenii de rand, de fratii nostri romani. Unora le e teama ca le luam locurile de munca, altora ca o sa radem de ei, unii ne invidiaza, altii ne considera naivi. Cand tot romanul vrea sa emigreze in Canada, de ce ne-am duce noi acasa? Vom fi avand ceva motive ascunse. In concluzie, documentati-va. Duceti-va in tara si stati acolo o luna doua, apoi decideti. Spuneti-ne si noua ce ati descoperit in Romania.
 

Dsoara Suteu Mioara din Italia, ne trimite un volum de versuri cu mentiunea: "A trebuit sa plec din Romania ca sa-mi pot publica versurile." Le-am citit. Concluzia: Era mai bine pentru toata lumea sa fi ramas in tara. Poate va reintoarceti...
 

O veste buna pentru romanii din tarile de limba engleza:
Prin situl http://kappa.ro  puteti obtine dictionare electronice roman-englez. si englez roman. Adresati-va dlui Ovidiu Bogdan. Dictionarele functioneaza foarte bine, scrii cuvantul in romaneste si obtii pe loc cuvantul corespunzator in engleza. Si invers. Costul este minimal.

In alta ordine de idei, daca unii dintre dvs. consulta sau participa la schimbul de expresii din soc.cultural. ro, nu se vor mira de cele ce urmeaza. Doi studenti in limba romana dela Cornell University, voind sa-si imbunatateasca cunostintele, au crezut ca la soc.cultural.ro vor gasi modele de exprimare eleganta, corecta si distinsa. Mi-au trimis cateva mostre  pe care nu le pot reproduce din cauza ca sunt de o vulgaritate nemaintalnita. Invective, injuraturi, apelatiuni sovine, o exprimare primitiva si compromitatoare pentru tot ce e romanesc, abunda la fiecare rand si la fiecare capitol. Nivelul exprimarii este atat de coborit si atat de murdar incat compromite si tara si limba. Va sfatuiesc sa nu va coboriti la nivelul josnic al acestor indivizi care cred si pretind ca sunt romani.  Nu participati la schimburile de cuvinte si de fraze porcoase, pentru ca riscati sa va corupeti vocabularul si sa va degradati idea pe care o aveti despre tara si poporul nostru. 

Rog insistent poetii si prozatorii din Romania sa nu trimita manuscrise fara sa fie solicitati.  Intai pentru ca Litterae esta o revista electronica si ca atare nu tipareste nimic pe hartie. In al doilea rand, transcrierea de pe hartie in computer si apoi in Internet este costisitoare.  Trimiteti lucrarile dvs fie prin posta (email) fie pe dischete folosind un word processor ca Word sau WordPerfect. Celor care ne-au trimis volumele lor de versuri le multumim din suflet si ii sau le felicitam, dar de publicat, ne pare rau, nu putem. 
 

AM primit povestiri dela autori romani care si-au dat   identitati false. Cand am incercat sa-i contactam, s-a descoperit falsul.   Cineva s-a dat drept redactor la Viata Romaneasca, dar la redactia Vietii Romanesti nu auzise nimeni de el.  Au mai fost si cazuri cand scriitorul si-a trimis fotografia odata cu poeziile, crezand ca chipul frumos ajuta la publicare. Chipul nu era frumos, tip cu plete si cu barba incrancenata. Nu ajuta la nimic, deci va rog nu trimiteti decat texte.
 

Dlui Stan V. Stan, Iasi, Romania

Am primit dela dl. Stan V. Stan din Iasi, un sfat:  Noi, astia din diaspora, ar trebui sa ne vedem de treburile noastre si nu sa dam sfaturi celor din tara, ce si cum sa faca. Poate dl Stan are dreptate. Toate sfaturile noastre, ori cat de intelepte, nu ajuta la nimic pentru ca cei carora le sunt adresate nu sunt in stare sa le inteleaga sau , si mai putin, sa le aplice.  M-as fi oprit aici daca ideea subliminala nu ar fi ca noi nu suntem in masura sa dam sfaturi pentru ca nu traim in Romania si deci nu cunoastem situatia locala decat din auzite.  Mai demult, acelas argument era exprimat prin expresii ca "voi n-ati baut nechiezol" sau "voi n-ati mancat salam de soia."  E adevarat, n-am baut nechiezol, dar cei care au baut nechiezol, sunt oare mai informati si mai destepti decat cei care n-au baut?    Are nechiezolul proprietatea de a-ti ascuti mintea?  Nu  prea se vede.

Mai e ceva de spus.  Nu trebuie sa traiesti in Romania ca sa stii ce e acolo.  Nu trebuie sa vezi bolnavul de tbc ca sa stii cum se trateaza tuberculoza. Tratezi boala si nu pacientul. E posibil si se practica. Iata o parabola. Un marinar sta de vorba cu un profesor si spune: Cunosc Pacificul foarte bine . L-am traversat de zeci de  ori. M-am scaldat in apele lui de sute de ori. Profesorul intreaba: Ce salinitate are apa in oceanul Pacific?  E mai mare sau mai mica decat in oceanul Indian?   Marinarul nu stie.  Ce flora si ce fauna e specifica Pacificului? intreaba profesorul. Marinarul nu stie.  Care e adancimea maxima a Pacificului?  Ce curenti strabat Pacificul,  care e intensitatea si frecvanta furtunilor comparate cu ale Atlanticului?  Marinarul nu stie.  Profesorul nu a facut baie in apele Pacificului, nu l-a traversat niciodata, nu s-a scaldat in Pacific, dar stie raspunsul la toate intrebaril de mai sus.

Intrebare: Cine cunoaste mai bine oceanul Pacific? Marinarul care l-a traversat de zeci de ori sau profesorul care nu l-a traversat niciodata?  Marinarul care s-a scaldat in Pacific sau profesorul care nici macar nu i-a vazut apele?  Exista mai multe feluri de cunoastere. Exista capacitati diferite de a intelege  lumea.   Nu e destul sa te duci in Romania si sa stai de vorba cu trei-patru prieteni ca sa stii ce e bine sau rau pentru tara.   Astfel incat draga dle Stan V. Stan,   noi am trait si traim in tari in care problemele de azi ale Romaniei au fost demult rezolvate si stim cum.  Noi am studiat organizarea politica si sociala a tarilor in care traim si avem raspunsuri destul de bune la multe chestuni pe care politicienii romani abia acum incearca sa si le puna si sa le inteleaga.  Noi stim ce insemna justitie, proprietate privata, coexistenta etnica si religioasa, egalitatea in drepturi a minoritatilor.  Noi stim de ce concentratrea puterii in mainile statului nu da roade. De ce a cazut comunismul?  De ce atatea tari comuniste au renuntat la sistemuil lor social si incearca sa  creeze un sistem democrat de tip occidental?  Pentru ca comunismul nu rezista economiceste. In comunism se traieste prost, in capitalism se traieste bine.  De ce nu emigreaza Chinezii, Marocanii, Albanezii si Curzii in Rusia sau in Romania?  De ce mii de ingineri rusi si romani pleaca din tarile lor si vin in Occident? Pentru ca in tarile fost comuniste se traieste prost si se va trai prost pana cetatenii si politicienii din aceste tari vor invata cum sa-si faca o tara prospera.   Noi, cei din diaspora incercam sa-i ajutam pe linia asta.  Cine are ochi de auzit si urechi de vazut (adica invers!!) sa auda si sa vada. (adica invers!!!) E greu de inteles, nu-i asa?

Curios cum se reflecta in presa din tara noastra, evenimentele grave contemporane.   Unele publicatii adopta un ton superior, arogant, luand in zeflemea politicieni americani si vest-europeni care nu au stiut si nici acum nu stiu cum sa rezolve problemele ce preocupa lumea.  Semnatarii unor asemenea articole se plaseaza si ca experienta politica si ca informare deasupra sarmanilor politicieni vestici care nu sunt nici pregatiti nici destul de inteligenti. Se pesupune deci ca autorii articolelor pline de sfaturi sunt mult mai bine pregatiti si mult mai inteligenti.  Ceea ce nu poate fi nici pe departe adevarat.  Un editorialist scrie in Ziua printre altele ca politicienii din jurul lui Bush nu sunt chiar atat de prosti precum par.   Am impresia ca autorul articolului nu prea stie cine sunt politicienii din jurul lui Bush si ca nu prea e umblat in lume.  Desigur ca habar nu are cum lucreaza administratia americana, si ca n-a trecut pe langa congresul american decat poate in vis si nici pe langa Casa Alba.  Dar stie tot, mai bine decat politicienii americani.  Se conforma lozincei:  "nu veniti cu fapte, eu mi-am facut deja o parere."
 

In acelas ziar se da ca sigur ca Ben Laden  si un asociat au zburat cu doua avioane afara din Afganistan si ca americanii habar nu au.  Publicatia   stie ceea ce nimeni altul nu a aflat. 

Mi se face sila sa continuu sa combat prostia, infumurarea si lipsa de profesionalism a unor publicatii din tara noastra.  Pentru ca e inutil.

De curand, din Martie 05, Institutul Cultural Roman are un nou Presedinte. Dl Buzura a fost inlocuit cu d. H.R. Patapievici. Sa-i uram sanatate si succes.  Avem oarecari motive sa ne bucuram ca la conducerea I.C.R. dela care asteptam multe si in care ne-am pus multe sperante - vezi mai jos scrisoarea trimisa dlui Buzura - a fost numit un om tanar, energic si plin de bune intentii. Vezi pagina Patapievici pornind dela pagina romaneasca: Institutul Cultural Roman.  I-am trimis dlui Patapievici o scrisoare in legatura cu planurile sale de schimbare a unor metehne ale Institutului. (multe) O puteti citi pornind de mai jos.

1 Ianuarie 2006

Aseara am primit  un cadou de Anul Nou.  Angela Gheorghiu, faimoasa soprana romana, a fost solista concertului de Anul Nou dat de cea mai mare orchestra simfonica din lume in Avery Hall din New York, vizionat de peste 2 bilioane de spectatori.  S-au spus cuvinte de lauda despre ea, despre Romania, despre cultura muzicala a tarii noastre iar EA insasi, s-a bucurat de un succes extraordinar.  A fost aplaudata cu un rar entuziasm chiar cand a cantat un cantec in limba romana, "Muzica" de George Grigoriu. Farmecul personal, interpretarea ariilor de opera cu pasiune si profunzme, prezenta ei scenica degajata si amicala, comunicarea intima cu publicul, i-au adus un succes imens si mari cuvinte de lauda.

Ma intreb insa, cati romni au urmarit concertul anual al orchestrei din New York.  Daca la televizor s-ar fi transmis trei cuvinte mormaite de un fotbalist semianalfabet, romanimea din toata lumea s-ar fi prapadit de bucurie, dar cand un artist de anvergura Angelei Gheorghiu face furori in cadrul unui concert transmis in toata lumea de catre cea mai  buna orchestra simfonica din lume romanimea noastra ridica din umeri: " Ei, Şi?".  Intocmai ca in cazul Stanei Bunea, una din cele mai mari harpiste din lume, la al carei recital din Toronto, in ciuda unei bune publicitati, au luat parte doat o duzina de spectatori.  Nu ne putem mandri cu un prea mare apetit cultural!  Din pacate. 

Pagina dedicata Majestatii Sale Regelui Mihai I al României

Mihail Eminescu, opera completa
HOME     ROMANIAN    Redactionale  Cititi o pagina din romanul  EWOCLEM
Scrisoare dlui Buzura.
Scrisoare dlui Patapievici 

Pagina Romaneasca    Redactia